Jul 30 2009
Crima Lordului Savile
Ieri am primit o carte de la colega mea Steluta, pe care si ea o primise de la Rodipet cand a cumparat revista Flacara. Este o carte subtire, ca un ghid, se numeste “Crima Lordului Savile” si mi-am propus sa o citesc cand merg cu autobuzul. Azi dimineata i-am acordat atentie si in drumul spre serviciu am inceput cu capitolul 1. Inceput plictisitor, cu baluri din Anglia, in care ducese, printese, lorzi si chiromanti se prezentau incercand sa inchege un subiect. Abia la capitolul 3 mi-a starnit interesul, cand am revenit din atipeala si am devorat fiecare rand si fiecare virgula. Am coborat si am mers pe strada tot cu ochii-n randurile care m-au tinut prinsa in poveste pana la capitolul 6 – unde povestea a luat sfarsit….Zic, ce dracu? Asa repede? Eram abia la pagina 51!! Ma uit din nou pe prima pagina si ce vad: “Crima Lordului Savile … si alte povestiri”. 
Am inchis-o si m-am repezit la birou sa le povestesc fetelor, asa ceva incredibil! Au ras de mine ca ma agit atat de mult pentru atat de putin. Pai, da, atat de putin am citit!! Eu ma asteptam sa fie un roman, sa vad cum se tes sute de intrigi, razboaie, lupte sau cine stie ce rasturnari de situatii repetate. Cand colo, un lord – baiat bun in poveste – care participa la balul de care am zis la inceput, afla de la un chiromant, ghicitor in palma, ca va face o crima. Debusolat de aceasta veste, Arthur Savile isi promite sa comita oribila fapta inainte de a se casatori cu frumoasa Sybil, pentru a nu o impovara si pata cu rusinea unui sot criminal. Asa ca isi face o lista cu rude si prieteni (deci fiti atenti pe cine vrea el sa ucida, ca sa infaptuiasca prezicerea si sa “scape”) si alege o matusa batrana care oricum nu mai avea mult de trait. Asa ca ii duce o pastila cu otrava si o sfatuieste sa o inghita la urmatoarea criza de arsuri la stomac. Dupa o saptmana – doua de la aceasta tentativa, Arthur primeste vestea ca matusa a murit dupa ce cu o seara in urma se plansese de arsuri la stomac. Fericit ca a trecut peste incercarea grea, a mers cu logodnica lui la casa matusei sa ia anumite lucruri. Insa, acolo, surpriza, printre alte obiecte gaseste si cutiuta cu pastila cu otrava intacta!!
Astfel, incepe un alt plan, incearca sa isi omoare unchiul cu o bomba intr-un ceas (unchiul era pasionat de ceasuri). Ceasul cu bomba a fost luat de la un mare smecher neamt, care facea tot felul de inventii prin care obiecte obisnuite urmau sa explodeze in cel mai bizar si distrugator mod. Astfel, i-a dat un ceas programat sa faca ravagii vineri, la pranz. Cand lordul a vrut sa ii plateasca pentru inventie, neamtul l-a refuzat “Nu lucrez pentru bani; eu traiesc in totalitate pentru arta mea!” Funny. Un om care traieste sa inventeze modalitati – e adevarat inedite – de a omori oameni prin explozii ale diverselor obiecte programate. In fine, ia lordul Arthur “jucaria” si o expediaza unchiului sau – vicarul nu stiu care. Peste o saptamana, mama lui ii citeste o scrisoare venita de la fata vicarului in care povesteste foarte distrata cum a primit tatal ei un ceas de la un necunoscut. Si cum de vineri, in timp ce luau pranzul, ceasul a avut un mic ticait si a inceput sa scoata fum. De atunci, in fiecare zi, face cate o mica explozie si toata lumea din casa se amuza teribil. Astfel, dezamagit, lordul Savile pleaca pe strazi sa isi gaseasca linistea si incearca ideea ca nu este demn sa ii fie sot frumoasei Sybil. Ajunge pe un pod, unde-l zareste pe chiromantul Podgers care i-a ghicit in seara balului ca va comite o crima. Omul cel mic si indesat era aplecat deasupra apei, iar Lordul s-a repezit spre el si l-a aruncat in apa. Si gata crima. Peste o saptamana dupa ce l-au gasit, au anuntat ziarele moartea nefericitului, iar Lordul s-a casatorit cu logodnica lui. Finalul rezumandu-se la a confirma Arthur ca el crede in chiromantie. Foarte misto povestirea, dar cam scurta, ma asteptam la mai mult. Acum urmeaza celelalte, era una cu fantome, cred ca o sa imi placa. Va spun maine. 
A, autorul este Oscar Wilde, am uitat sa spun si am citit toata povestea intr-o ora si jumatate.
[...] poveste din cartea lui Oscar Wilde, dupa cea cu crima (de ieri) este una despre o fantoma. Si unde ar putea sa-si faca veacul aceasta fantoma? Intr-un [...]